Roman de debut al scriitoarei Mary Kubica, Fata cea bună a fost asemănat cu Fata dispărută, ceea ce nu mi se pare neapărat valabil. Tradus anul acesta la Editura Herg Benet de Cristina Nemerovschi, sunt chiar încântată că s-au ales titluri atât de bune pentru a apărea și la noi! Până acum, din ce am citit din colecția Passport, pot spune că am fost plăcut impresionată. Dar să vorbim mai mult despre cartea în sine!

Mia Dennett este o tipă destul de obișnuită, cu un trecut tumultuos și imprevizibil. Ca și adolescentă, a făcut destul de multe prostii, incluzând substanțe interzise, ceea ce îl face pe tatăl ei, un respectabil judecător, să o excludă din familie. Într-o seară, Mia este într-un bar, așteptându-și iubitul, dar este abordată de un alt bărbat și face greșeala de a pleca cu el. Se pare că tipul a fost angajat să o răpească, dar decide să o păstreze și să ceară el răscumpărarea.

Lucrurile nu decurg, însă, cum ar trebui, iar cei doi dezvoltă o relație foarte ciudată de-a lungul timpului petrecut împreună. Ați auzit până acum de sindromul Stockholm? Este acea tulburare în care victima își simpatizează răpitorul. Se creează o relație destul de strânsă între ei, iar momentele ce urmează sunt destul de interesante. Iar cel mai mult mi-a plăcut modul în care este descrisă situația, ca și cum autoarea era acolo, s-a pus în pielea personajului. Nu, clar mi s-a părut mult mai bună Fata cea bună decât Fata dispărută. Dacă în Fata dispărută era vorba despre o tipă cu ceva dereglări la cap, care tânjea după atenție, în cazul de față avem o femeie confuză, care doar își urmează inima și instinctul.

Aș minți dacă aș spune că relația dintre cei doi nu mi-a plăcut. Am trăit fiecare sentiment, fiecare apropiere sau respingere. Nu mă așteptam la așa ceva! Acest thriller are un substrat captivant, este imposibil să îl lași din mână până nu-l termini! Planurile pe care se desfășoară – înainte și după răpire, ne ajută mai bine să înțelegem situația, dar sporește și misterul, într-o oarecare măsură. E ambiguu, te îndeamnă să cauți mai multe răspunsuri. Iar când în spate se mai află și o familie disfuncțională, cu un tată tiranic, deja ies la iveală prea multe secrete ținute ascunse mult timp.

Fata cea bună este disponibilă aici și chiar merită dacă vreți să ieșiți un pic din zona de confort. Nu este un roman ușor, dar cred că fiecare pagină parcursă merită!

20 Replies to “Cartea săptămânii – Fata cea bună

  1. Vai ce curioasa m-ai facut! Am primit si eu cartea de la editura pentru recenzie dar inca nu am apucat s-o citesc. Abia astept sa vad cum este. Dar sunt sigura ca este buna pentru ca este tradusa de Cristina Nemerovschi si ea are gusturi bune 🙂

    1. mie-mi place tot ce e scris de ea! mi-a placut la nebunie si cartea asta, si Inima mea si alte gauri negre! abia astept si noua ei carte!

  2. Din descrierea ta pare foarte interesantă, dar și fără nicio legătură cu Fata dispărută, în afară de faptul că ambele sunt thrilere psihologice. :)) Se fac uneori niște comparații fără sens. În fine, o să țin minte cartea.

  3. Desi am vazut mai multe recenzii ale acestei carti nici una nu m.a convins sa o cumpar , pana acum :))) abia astept sa o citesc !!

  4. Cei de la Herg Benet sunt extraordinari! Vreau sa citesc toate cartile pe care le-au tradus sau pe care le vor traduce. Aceasta pare geniala! De abia astept sa pun mana pe ea.

    1. cred ca nu am nici eu nicio carte de la ei care sa-mi displaca! sincer, au tradus si chestii tare faine, au si autori tineri in portofoliu… asa da!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *