Ziua bună, oameni dragi! Vă era dor de-o recenzie? Mie sigur da, și să știți că îmi iese faza cu cititul, cel puțin pe început de an. Cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu stau pe noptieră din toamna trecută, când le-am luat de la un târg de carte din Sibiu. Nu voiam să plec cu mâna goală, așa că am ales două din titlurile marii doamne a literaturii polițiste române. Azi vă povestesc despre prima din ele, Un blestem cu domiciliu stabil.

Cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu sunt destul de subțirele, acțiunea nu foarte amplă, nu se pierde în descrieri inutile, ci are narațiunea strictă și la obiect. Personajele, în acest caz, sunt numeroase. Inițial le cam pierdeam șirul, dar după câteva pagini le-am învățat. Zic că este o asemănare cu Agatha Christie, deși nu foarte pregnantă. Plus că mi se pare că deznodământul e mult mai abrupt decât la aceasta.

Dumitru Mihuț este un profesor ce primește o moștenire importantă de la un unchi stabilit în America. Cu averea dobândită hotărăște să facă un fel de organizație caritabilă în care să-i ajute pe cei năpăstuiți în ceea ce privește sufletul, oamenii triști și fără un scop de a trăi. În acest sens cumpără o casă impunătoare despre care circulă tot felul de legende. Se spune că acea locuință în care au trăit Mavrodinii poartă un blestem și toți cei care au stat acolo au murit sau li s-au întâmplat tot felul de tragedii.

Profesorul angajează mai multe persoane pentru a-l ajuta în inițiativa sa. La un moment dat, într-o seară, toți se nimeresc în casă, din diverse motive. Mihuț găsește mai multe bijuterii ascunse după un perete, dar decide să țină totul secret. Se pare că nu îi iese, deoarece încet-încet, persoanele din jur încep să fie ucise. Cine este cel care a pus mâna pe tezaur și a comis toate crimele?

După cum am zis, cartea este foarte ușor de citit, nu pune mari piedici, și este ușor de înțeles. Mi s-a părut interesantă și am apreciat faptul că aștepți cu sufletul la gură până-n ultimele pagini să afli cine e vinovatul. Citești astfel cartea pe nerăsuflate!

Voi ați citit până acum Un blestem cu domiciliu stabil sau orice altă carte scrisă de Rodica Ojog-Brașoveanu?

24 Replies to “Recenzie – Un blestem cu domiciliu stabil

  1. Eu nu am citit inca nici o carte scrisa de ea, desi de multe ori am fost tentata sa le pun in cos. Poate m-a oprit faptul ca in ultima vreme nu prea am citit carti scrise de autori romani.

  2. De la Gaudeamus am plecat si eu cu patru carti de ale ei desi nu ma dau in vant dupa acest gen. Cele mai multe din cartile ei le-am citit pe vremea impuscatului si se gaseau foarte geru. Acum din nefericire pentru autoare si din fericire pentru mine am cumparat fiecare carte cu 5 lei, lucru care nu-l percep ca fiind normal.

    1. si eu le-am luat cu 10 lei bucata… imi pare rau ca unele carti mult mai slabe sunt mult mai scumpe, iar ale ei, care sunt foarte importante, sunt prea ieftine

  3. Am citit multe carti ale acestei autoare care in romanele in care Melania este personajul principal da dovada de mult umor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *