Ziua bună, oameni frumoși? Cum e cu ziua liberă? La mine nu e, a fost decalată pentru mâine, ca să nu ne întoarcem vineri, apoi sâmbătă să stau iar acasă. Tot e bine. Am weekend prelungit. Sper că și voi vă bucurați de liber, fie el azi sau mâine! Și dacă tot avem liber, zic să citim, nu? Afară e un polei oribil, nu știu cum ajung acasă fără vreo mână ruptă sau ceva de genul. Așa că nu prea e de stat afară. Acum două seri am citit o carte primită de la o tânără scriitoare, Cezara Zamfir, cu un subiect care mi s-a părut interesant. Eu, cea de pe locul doi este o carte ce te duce prin transformarea unei femei. De la principiile pe care le are până la relația cu un bărbat însurat.

Subiectul este unul de actualitate, într-o lume plină de amanți. Dacă autoarea Corina Ozon are o serie ce tratează acest subiect cu umor, Cezara o înalță pe Amalia, eroina ei, și apoi dă cu ea de pământ. O pedepsește pentru că nu a ținut cont de principiile sale de viață și pentru că a făcut ceea ce și-a promis să nu facă niciodată.

”Iubirea rămâne cel mai grav semn de întrebare – și amanții, victimele imposibilității” – Emil Cioran

Amalia este o tânără ce își propune ca niciodată să nu fie pe locul doi în viața nimănui. Și totuși, încalcă asta atunci când are o relație cu Victor, un bărbat șarmant. Un gen de bad boy, un bărbat care pare să aibă lumea la picioare, pe care nu l-am agreeat deloc. Prea multă siguranță de sine și aroganță. Cu el trăiește clipe minunate, deși acesta o minte când îi spune că este în divorț cu soția sa. Disperarea Amaliei atinge cote maxime în fiecare zi, pentru că realizează că povestea se poate termina oricând.

”Am înghețat. Ochii lui mă priveau ca pe o femei ușoară, iar eu nu mai aveam puterea să îl contrazic. Pur și simplu mă uitam la el cum se îmbracă și nu spuneam nimic. Cred că nici nu mai respiram. L-am privit cum mă sărută pe frunte și trântește ușa în urma lui. Rămăsesem singură în visul meu și în aventura lui. Mi-am luat capul în mâini și am început să țip, căci de plând nu puteam să plâng, pur și simplu nu puteam să cred cum în câteva momente viața mea se dăduse peste cap în așa hal. Priveam în gol și încercam să rememorez clipele petrecute alături de el, însă memoria mea nu mai funcționa deloc…eram o epavă lipsită de suflet, de amintiri și de el.”

De ce să alegi să fii pe locul doi?

În viața ei apare și Octavian, un băiat destul de timid, dar cu care leagă o prietenie foarte frumoasă. Victor rămâne pentru ea speranța de care se agață și care îi servește când una caldă, când una rece:

”-Amalia, te iubesc! Te iubesc mai mult decât am iubit pe cineva vreodată…nici nu știu cum să o zic. Nu am crezut că voi ajunge să simt mai multe pentru o altă femeie decât soția mea. Mi-ai dat lumea peste cap în cel mai nebunesc mod și nu înțeleg cum. Nu știu ce naiba e cu mine… vreau să nu mai aud niciodată de tine, să plec naibii din orașul ăsta, dar cum încerc să fac un pas mai departe de tine, mă împiedic de imaginea chipului tău peste tot. Ești prezentă în visele și în coșmarurile mele, te regăsesc în tot ce văd și tot ce fac, până și atunci când mă culc cu Sonia. Nu mă culc cu ea, mă culc cu tine, iar ea habar nu are, și asta e un fel de mindfuck pentru mine. Mă distruge încetul cu încetul și simt că o iau ranza…”

Și totuși, Victor își bate joc de ea… nu are niciun gând să se despartă de Sonia. Și chiar Sonia e cea care îi zice Amaliei că ei au o relație deschisă, de comun acord. Bărbatul ăsta mi se pare că o tratează ca pe o cârpă. Degeaba îi zice el că o iubește și bla bla, dacă nu face nimic concret… Și până la urmă, o relație deschisă de genul, cum are cu soția lui, nu are de ce să se încheie.

De cât timp ești alături de el, Amalia? De doi ani deja, nu-i așa?

Amalia se afundă în neputința ei, îl ignoră și pe Octavian, care îi vrea doar binele, și face din ce în ce mai multe gesturi necugetate. Așa ajunge și la psiholog și-l cunoaște pe Andrei… ceea ce nu face decât să întortocheze povestea. Aș fi preferat ca Cezara să rămână doar la statutul de amantă, să descrie mai mult zona asta. A doua parte, cea cu Andrei, mi s-a părut un pic trasă de păr… O să ziceți că Amalia își merită soarta, probabil. Că ea a ales să fie pe locul doi. Dar adevărul e că iubirea te face să îți pierzi mințile.

Cartea Eu, cea de pe locul doi  mi-a plăcut, deși aș fi vrut mai multă profunzime. Subiectul m-a intrigat, cred că e de actualitate, doar că eu l-aș fi abordat altfel. Până una-alta, dacă vă tentează, cartea Cezarei o găsiți aici și eu zic că e o lectură relaxantă!

36 Replies to “Recenzie – Eu, cea de pe locul doi

      1. Sunt curioasă în privința acestei cărți. Într-adevăr, este un subiect de actualitate și cred că e de folos să fie citită.

  1. pe mine ma stii cam ce carti citesc si asta chiar nu pare a fi printre cele pe care le-as citi cu ochii lipiti de file. Vreun autor roman pe zona thriller nu ai de recomandat?

  2. Si noi avem o mini vacanta de care incercam sa profitam un pic. Cartea si subiectul ales sunt intradevar de actualitate dar nu prea ma tenteaza pentru ca nu inteleg femeile care accepta sa fie pe locul doi, mai ales pe termen lung.

  3. Mdaaa, alegerile aparțin fiecăruia dintre noi. Pe de altă parte să judeci pe cineva care are niște principii la care singur renunță, nu este tocmai indicat. La ce bun? Da, este adevărat că iubirea este oarbă și afectează gândirea logică dar n-o ții așa toată viața. Mai sunt și momente (măcar) în care revii cu picioarele pe pământ. Așa e în viață! 🙂

  4. Cartea mi se pare interesanta ca si subiect atins. Sunt convinsa ca multe femei se regasesc in aceasta poveste si poate ca au de invatat de aici. Imi doresc si eu s-o citesc. Chiar sunt curioasa de final si de relatia acesteia cu Andrei

  5. Subiectul cartii m-a dus instant cu gandul la zicala `fructul interzis`. Mi se pare o poveste captivanta, iar titlul e foarte evocator. Ma tenteaza si pe mine 🙂

  6. Mi se pare interesant subiectul de la baza romanului, iar cartea mi-a atras atentia si pe facebook. Sper sa o citesc si eu intr-o zi, in ciuda programului haotic din perioada asta (mi-am luat un al doilea job). 😀

  7. Ce carte bună. Am citit o de curând eu. Chiar e interesant și de actualitate subiectul. Îmi place cum scrie autoarea, fluid și acaparator.Felicitari pt recenzie, surprinde bine acțiunea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *