Recenzie – Geiger (Gustaf Skordeman)

Ziua bună tuturor! Știți că ador romanele nordice, iar Geiger mi-a atras atenția de la bun început. Un pic mai mult decât romanul nordic noir, acțiunea se împletește cu acțiunile sovietice din urmă cu mai bine de 60 de ani. Descrierea mi-a plăcut suficient de mult încât să renunț la o poveste tipică cu crime și anchete polițienești și să mă îndrept spre ceva mai amplu și profund.

”Un singur cuvânt poate porni un război. Telefonul fix suna chiar când Agneta își ia rămas-bun de la nepoți. Din receptor se aude un singur cuvânt: “Geiger”. Știa de zeci de ani că va veni acest moment, dar tot e tulburată. Știe ce înseamnă. Își scoate arma din ascunzătoare, montează amortizorul și se strecoară în spatele soțului ei. Îi duce țeava la tâmplă, apasă pe trăgaci și dispare – lăsându-și în urmă portofelul și cheile.

Cazul nu-i este repartizat Sarei Nowak, dar ea le cunoaște pe rudele victimei și, încălcând regulile, se implică în anchetă. Ceea ce nu știe ea este că misteriosul cod transmis la telefon este doar prima piesă dintr-un plan complex și devastator pus în mișcare cu 50 de ani în urmă.”

Stellan, un personaj model din Suedia, prezentator de televiziune și om extrem de cunoscut, este ucis în propria casă, împușcat din spate. În același timp, soția sa, Agneta, dispare fără urmă. Presupunerile sunt multiple – oare ucigașul a răpit-o, oare s-a ascuns de teamă. Ipotezele vin una după alta, însă Sara, polițista care intervine în anchetă, are bănuielile sale. De ce ar vrea cineva să îl ucidă pe cel mai iubit unchi din Suedia? Lucrurile nu par să aibă sens, așa că atunci când dă peste o pistă suficient de nebunească, se agață de ea.

Părerea mea despre Geiger (Gustaf Skordeman)

Personajele sunt bine conturate, au trăsături puternice, dar Sara îmi pare mult prea violentă. Înțeleg că a trăit cu anumite frustrări, însă starea sa permanentă de agitație și furie îmi displace complet. Totuși, apreciez că a urmărit pistele, deși păreau improbabile.

Acțiunea este alertă, nu ai timp să te plictisești. Mi-a plăcut că nu există timpi morți, mereu se întâmplă câte ceva.

Mi-a plăcut foarte mult contextul istoric și faptul că s-a explicat pe înțeles treaba cu Războiul Rece, cu Germania comunistă și cu legăturile dintre state. Nu mi s-a părut un thriller, ci mai mult un roman de spionaj. Ceea ce nu m-a deranjat absolut deloc.

Cartea o găsiți la Libris , alături de alte noutăți literare și de promoții atractive. Nu uitați că tot aici găsiți și accesorii pentru lectură sau bunătăți de savurat lângă o carte bună. Voi ce mai citiți?