GabytzaRockAm mai citit două cărți de John Green, care nu prea m-au impresionat, și nu-mi dau seama de ce naiba insist cu acest autor, cu care nu mă înțeleg de nicio culoare. Am citit ”Orașe de hârtie” de ieri până în dimineața asta, deși are multe pagini, scrisul e mare și este foarte ușor de citit.
Quentin și Margo se cunosc din copilărie, dar viețile lor sunt diferite. În timp ce Quentin este un tip cuminte, retras, care nu tânjește după atenție, Margo este vedeta școlii, înconjurată de o mulțime de persoane, așa-ziși prieteni. În momentul în care Margo află că prietenul ei, Jesse, o înșală cu o altă amică, Becca, ea hotărăște să se răzbune. Îl ”corupe” pe Quentin să intre în jocul ei, și într-o noapte fac 11 lucruri, diverse acte de răutate împotriva celor care i-au supărat sau intră prin efracție în diverse locuri.
După această noapte, în care Quentin trage speranțe că a fost o modalitate de apropiere, Margo dispare. Ea mai are și alte dispariții de acasă la activ, însă de fiecare dată a lăsat indicii în urmă pentru a fi găsită. De această dată, însă, părinții săi nu mai vor să o caute, dar Quentin nu se dă bătut. El caută peste tot, în diverse locuri, în camera fetei, și găsește referințe privind ”orașele de hârtie”. Nu înțelege despre ce este vorba, dar în ziua absolvirii descoperă exact la ce oraș se referă, Margo lăsând în urmă un indiciu important. Împreună cu prietenii săi, pleacă într-o călătorie de mii de kilometrii în căutarea fetei pe care o place, dar când ajunge la destinație, lucrurile se schimbă.
Am mai citit de John Green și ”Sub aceeași stea”, dar și ”Căutând-o pe Alaska”. V-am mai spus și la vremea respectivă, ”Sub aceeași stea” a fost pentru mine o carte egală cu zero. Prea siropoasă, prea kitsch-oasă, moartea este tratată ca ceva rar, iar când tipul moare, viața se oprește în loc. Come on, în realitate nu e chiar așa! E carte pentru copii. Părerea mea. ”Căutând-o pe Alaska” a fost o idee mai interesantă, deși lucrurile iau o turnură cam ciudată. Totuși, am sesizat o asemănare uimitoare între Alaska și Margo. Ambele sunt la fel, ciudate, fac niște chestii care n-au logică și nicio finalitate. Nu știu, nici această carte (”Orașe de hârtie”) nu m-a convins! Aș vrea să citesc și ”De 19 ori Katherine”, măcar să mă conving o dată pentru totdeauna că John Green nu e pentru mine!