Neața bună, oameni dragi! Un nou program, un nou început, but it is still me! Da, în străfundul meu chiar se ascunde o romantică incurabilă, care crede în dragoste și bla bla. Da, Alexandra, m-ai citit, ai avut dreptate! Doar că nu-mi place s-o arăt, mi se potrivește mai repede sarcasmul. Dar n-am putut să mă abțin să nu vă povestesc și despre celelalte părți din trilogia Delirium (vezi recenzia primului volum aici), azi fiind rândul vol. 2 , Pandemonium.

Ca să vă aduc aminte, acțiunea se petrece într-o lume fără dragoste. Amor deliria nervosa este considerată o boală cumplită, iar oamenii trec printr-o operație importantă pentru a scăpa de efectele ei. Devin indiferenți, nu le mai pasă de nimic, nu mai au emoții. Dar Lena și Alex decid să se arunce în acest joc și hotărăsc să evadeze, să fugă în Sălbăticie, locul unde pot fi liberi. Doar că lucrurile nu merg așa cum trebuie, iar Lena se trezește singură de cealaltă parte. Nu vă gândiți la altă lume. Cealaltă parte e de fapt alt oraș cum ar veni, separat de o graniță foarte bine păzită.

Acțiunea se împarte pe două planuri, trecutul, când Lena a ajuns în Sălbăticie, și prezentul, când ea a învățat să se infiltreze printre Valizi. Fără Alex, viața pare lipsită de sens, dar ea devine din ce în ce mai puternică hrănindu-se cu amintirea lui. La un moment dat participă la o manifestație, unde ajunge prizonieră împreună cu Julian. Acesta este fiul conducătorului partidului AFD – America fără Deliria. Ea îl consideră un dușman, dar încet-încet cei doi se atașează unul de celălalt, Lena îl salvează de la operație și-l ia cu ea în Sălbăticie. Până când apare un alt personaj, iar lucrurile iau o turnură de-a dreptul ciudată.

Și Pandemonium mi s-a părut la fel de bună precum primul volum, eu le-am acordat câte 5 stele pe Goodreads, ceea ce deja e un fenomen pentru mine. Dar mi-a plăcut ideea, oameni buni! Și serios dacă n-am trăit cu Lena totul! Pur și simplu, l-am văzut pe Alex lângă mine, am vrut să fug cu el, apoi m-am trezit singură… Cartea asta chiar te ține în priză și te transpune acolo! Voi ați citit-o?

6 Replies to “Recenzie – Pandemonium (Lauren Oliver)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *