Recenzie – După război (Hervé Le Corre)

Ziua bună tuturor! Astăzi vreau să vă spun câteva vorbe despre o carte cu care m-am chinuit un pic în ultima perioadă. Știți acele cărți care curg lin, pur și simplu nu știi când se duc paginile și te trezești că ai ajuns la final și parcă îți pare rău? Ei bine, După război nu e o astfel de carte. E o carte destul de amplă, are mai bine de 500 de pagini, dar aceste pagini sunt destul de complicate. De obicei apreciez cărțile voluminoase, însă de data asta abia așteptam să se termine. Ca niciodată, pot spune că m-am încăpățânat să citesc o carte care nu mi-a plăcut aproape deloc.

După război este o poveste da, ați ghicit, despre războiul francez din Algeria, însă pe lângă acest subiect, aduce în prim-plan și un comisar corupt aflat în căutarea unui tovarăș vechi. De fapt, e puțin spus că îl caută, îl vânează și îi pune în cârcă foarte multe crime și fărădelegi.

Cartea e destul de complicată și sincer, nici personajele nu ajută absolut deloc. Acest comisar mi-a fost extrem de antipatic, nu credeam să fie vreun personaj pincipal atât de urât precum acesta. Nu a avut nici măcat o calitate, ci doar defecte. Un comportament absurd față de toată lumea, o scârbă și o răutate nemaivăzută. Comite crime fără să se gândească, fiind convins că va fi acoperit de funcția sa. Pe partea cealaltă, chiar și cel hăituit nu a părut a fi cine știe ce om. Nu are curaj, nu este loial, nu văd să întreprindă acțiuni prea convingătoare. Acest joc de-a șoarecele și pisica nu mi se pare just deloc. Mai ales când în el este prins și fiul său.

Războiul nu a avut niciodată o față frumoasă, însă și viața de zi cu zi este la fel de teribilă. Din punctul meu de vedere, După război este o carte extrem de complicată, dar va fi apreciată foarte mult de cei care caută sentimentele , trăirile, iar nu acțiunea. Cartea o găsiți la Crime Scene Press și aș fi curioasă și de alte texte ale autorului, într-un fel m-a intrigat.