Recenzie – Sfântul nebuniilor incipiente

Dacă mă urmăriți, știți foarte bine că Elif Shafak este una din autoarele mele preferate all time. Nu, nu scrie romane polițiste, ci romane de viață, desprinse din realitate. Am deja mai multe cărți de-ale ei la activ și recunosc, cel mai mult mi-a plăcut Cele 40 de legi ale iubirii, e o carte minunată! Între timp am mai descoperit o parte din lumea musulmană și din tradițiile sale, mai frumoase sau mai crude. Cu fiecare carte a sa, îmi dau seama că oamenii sunt diferiți, culturile sunt diferite, așa că trebuie să ne adaptăm. Tocmai despre adaptabilitate și prietenie este vorba în Sfântul nebuniilor incipiente, o carte deosebită, dar diferită față de ce am citit până acum.

Abed, Omer și Piyu sunt trei oameni de culturi diferite – arab, turc și spaniol, care se întâlnesc în America. Cei trei au ajuns în țara tuturor posibilităților pentru a-și continua studiile, în ciuda prejudecăților oamenilor din cultura lor, la fel și a americanilor față de ei. Aceștia ajung să fie colegi de casă, Omer fiind în căutarea unui loc în care să stea. Fiecare trebuie să se obișnuiască cu felul de a fi al celuilalt, să se adapteze și să facă față tuturor provocărilor și oamenilor din jurul lor.

Cine sunt cei trei prieteni?

Omar este genul care profită de fiecare clipă și o transformă într-o distracție. E genul care nu ratează nicio petrecere și nicio fată. Bea, fumează, se droghează, se culcă cu absolut oricine îi iese în cale, dar nu se leagă sufletește de nicio fată.

Abed este genul tipului calculat, cu propriile prejudecăți și temeri la adresa americanilor, dar și a mamei sale. La un moment dat, aceasta decide să vină în America, să îl viziteze, iar groaza lui e greu de descris, mai ales că nimerește exact în timpul petrecerii de Halloween. Însă bătrâna are o mentalitate foarte deschisă, contrar așteptărilor, fiind de părere că trebuie să îmbrățișezi cultura și obiceiurile locului unde alegi să locuiești.

Piyu dorește să devină dentist, deși are fobie de obiectele ascuțite. Prietena sa, Alegre, este bulimică, având o problemă extrem de serioasă, dar fiind o fată minunată în rest.

Părerea mea

Sfântul nebuniilor incipiente a reprezentat pentru mine o noutate. Nu cred că am mai văzut relația dintre oameni disecată cu atâta patos. Nu cred că am văzut elemente atât de disctincte amestecându-se între ele. Nu cred că am mai văzut transformări atât de radicale. Și nici atâtea teme abordate într-o singură carte. E vorba de iubire, de prietenie, de teama de a trăi într-o țară străină. E vorba de teama de a fi judecat prin prisma culturii tale. E vorba de acceptare și de adaptare. Sunt atât de multe lucruri… Cartea asta trebuie citită!

Cărțile lui Elif Shafak mă fascinează de fiecare dată. Constat cu mândrie că mai am doar 3 și am cam tot ce s-a tradus la noi. Sfântul nebuniilor incipiente îmi dezvăluie altă latură a oamenilor. Îmi arată că nu e așa ușor să pleci într-o țară străină. E greu să te rupi de propriile obiceiuri. Cartea o găsiți pe site-ul Libris și v-o recomand, fie că sunteți fani Elif Shafak sau nu.