Recenzie – Tiger Lily (Jodi Lynn Anderson)

Azi revin în forță cu o recenzie! Dacă nu a mers blogul în ultimele câteva ore, nu vă speriați – am făcut ceva modificări la partea de hosting, nu-mi mai ajungea spațiul. Nu e nimic grav, doar că până se fac update-urile, durează la fiecare utilizator în mod diferit. Săptămâna trecută vă spuneam despre cărțile primite de la Booklet Fiction și vă povesteam despre cât de mult mi-a plăcut ”Legenda”. Azi vreau să vă împărtășesc opinia despre ”Tiger Lily”.

Când am auzit titlul cărții, am știu că e vorba de Peter Pan. Însă acțiunea e puțin diferită de ce știam eu din desene. Da, Tiger Lily e tot o fetiță curajoasă, brunetă, independentă, dar povestea se schimbă puțin. Trece de stadiul copilăriei și intră în lumea iubirii. Tiger Lily este fiica adoptivă a șamanului Tic Tac, din Țara de Nicăieri. Aici, timpul stă în loc, crești până la un anumit punct, apoi te oprești. Șamanul o promite de soție pentru un bărbat din tribul Mâncătorilor de Cer, și deși ea nu e de acord, îi face pe plac.

Însă între timp îl cunoaște pe Peter Pan, care nu avea o reputație prea bună. Între ei doi se naște o frumoasă poveste de dragoste, pură cum doar doi copii o pot dezvolta. Riscă enorm pentru el și băieții care-l înconjoară, dar Peter Pan află de nunta ei și o dă la o parte. Mai multe evenimente duc la îndepărtarea celor doi, iar când Tiger Lily îl caută, Wendy e deja în peisaj. Ea este opusul micuței ”fiare”, este o domnișoară educată, feminină, învățată să spună exact ceea ce un bărbat vrea să audă. Wendy este exact cum nu mă așteptam – o sclifosită, o alintată, este tipul femeii manipulatoare. În desene, era altfel. Tocmai ăsta e farmecul, de fapt: noutatea situației și schimbarea personajelor.

Tiger Lily îi poartă lui Peter Pan o iubire sinceră, el este prima sa dragoste, pentru care ar face orice. De aceea, nu-i pasă atunci când toți o blamează, iar atunci când soacra sa observă comportamentul ciudat și lipsa de acasă în toiul nopții, îi interzice aceste escapade și vrea un control mai mare asupra ei. Nu mă gândeam că Peter ar fi iubit-o pe Tiger Lily, dar o face, deși nu cu aceeași intensitate, ci superficial, până când se întâlnește cu un obstacol. El nu e capabil să sacrifice nimic, îl percep ca pe un om care nu se poate iubi decât pe el însuși, pentru care nu contează decât bunăstarea proprie. Din păcate, Peter Pan nu mi-a lăsat o impresie prea ok. Wendy, nici atât.

Toată povestea este spusă de Tinker Bell, o zână minusculă, incapabilă de a comunica. Nu lipsesc pirații, căpitanul Hook, Smee, toți completează povestea, deși cartea se axează pe dragoste, nicidecum pe luptele cu pirații. Cartea nu e prea mare, dar are câteva pagini sfâșietoare, pe mine, de exemplu, finalul m-a întristat și m-a făcut să-mi imaginez un alt curs al întâmplărilor. Este o carte pentru toți, atât pentru cei de vârstă medie, cât și pentru adulți.  Sper că și voi o veți citi și îmi veți împărtăși opiniile voastre. Zi faină să aveți!