Neața bună, oameni dragi! N-am mai postat de ceva timp o rețetă, dar să știți că acasă la mine nu se moare de foame. Ieri am făcut cannelloni umplute, aveam o cutie prin dulap, luată de ceva timp, și am zis că nu trebuie să o mai lălăi cu ea. Cannelloni sunt acele tuburi din paste care se fierb sau nu (depinde de producător, de gen, de marcă, etc) și se umplu. Apoi se dau la cuptor. Nu e nimic sofisticat, deși așa pare, dar să știți că e delicios! Pe net găsiți o mulțime de idei, dar hai să vă zic propunerea mea.

  • o cutie de cannelloni – eu am avut ceva de la Lidl, din săptămâna italiană, care nu necesită fierbere
  • 300 g carne tocată
  • o pungă de mix stir-fry (eu am pus ceva cu multe legume și orez)
  • condimente – după gust
  • sos bechamel
  • cașcaval ras

Se începe cu umplutura – într-o tigaie încinsă, cu un strop de ulei, se pun carnea și mixul de legume. Se adaugă condimentele și se lasă să se pătrundă foarte bine. Se umplu cannelloni și se dau deoparte. Căutați o tavă în care să vă încapă un singur strat sau puneți doar atâtea câte încap. Eu am pus câteva și pe deasupra și trebuia mult mai mult sos bechamel. De știut pentru data viitoare.

Pentru sosul bechamel aveți nevoi de făină albă (3-4 linguri), 700 ml lapte și 50 g unt. Untul se topește într-un vas, apoi se adaugă făina și se amestecă foarte bine cu un tel. Se adaugă laptele fierbinte puțin câte puțin și se amestecă încontinuu, să nu se facă cocoloașe. Eu am pus făină integrală, doar de-asta aveam în casă și cred că mai trebuia ceva lapte, să fie o idee mai subțire. Se fierbe la foc mic amestecând încontinuu, se adaugă sare și un pic de nucșoară. Il potriviți în consistență, să nu fie nici ca o budincă, nici ca laptele simplu. Adăugați și puțin cașcaval ras în compoziție.

Se pune o parte din sos în tavă, apoi se așează cannelloni peste. Se acoperă cu restul de bechamel și se pune cașcavalul peste. Se dă la cuptor și se verifică constant, să se înmoaie tuburile. La mine au ieșit un pic al dente, cred că și din cauză că le-am pus pe 2 rânduri. Dar ca să știți voi, doar un rând, ok? Totuși, sunt super bune și nici nu se fac greu.

Ce spuneți, nu vă lasă gura apă? Mie cam da. Drept urmare am devorat câteva când au fost gata (cu un oareșce sentiment de vinovăție, dar n-am mai mâncat nimic dup-aia). Nu sunt greu de făcut, trebuie doar puțină răbdare, mai ales la umplut. Dar merită!

Voi ați făcut cannelloni până acum? Care e rețeta voastră? Cu ce le umpleți de obicei? Poftă bună s-aveți!

26 Replies to “Rețeta săptămânii – Cannelloni umplute

  1. Sincer e prima data când aud de cameloni si e prima data când vad …cu siguranta voi cauta prin supermarket si voi încerca reteta…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *