Neața bună, oameni dragi! Dacă ieri am făcut un top general al lucrurilor care mi-au plăcut destul de mult în 2015, azi m-am gândit să fac un top al celor mai iubite 10 cărți ale acestui an. Am citit mult, conform statisticilor Goodreads am cam 77 de cărți, 29 000 pagini citite, din care cea mai lungă are 1177 pagini, și anume Iureșul săbiilor din seria Urzeala Tronurilor. Sunt mândră de mine, deși îmi propusesem să citesc 100 de cărți, dar am constatat că dacă citeam cărți mai subțirele, reușeam să îndeplinesc acest obiectiv. Dar să vă spun ce cărți mi-au atras atenția:
10. Adio, deocamdată (Laurie Frankel)
Mi-a plăcut această carte foarte mult. Un tânăr programator crede că poate învinge moartea prin metode matematice și creează un program prin care poți vorbi cu cei plecați dintre noi. Emoția revederii este foarte mare pentru cei rămași în viață, dar în scurt timp, ei vor vedea problemele pe care le implică acest program, atât la nivel emoțional, cât și în societate.
9. Cel care mă așteaptă (Parinoush Saniee)
O carte despre cultura islamică, despre femeile care nu au drepturi, ci sunt tratate ca niște animale, despre dragostea care nu poate exista, despre inima care are stilul propriu de ”gândire” și de simțire. Povestea de iubire dintre doi tineri, care ar fi putut fi, dar a fost împiedicată de familia ei. Revederea după ani și ani, care este sensibilă și emoționantă, dar nu duce unde trebuie.
8. Te-aș recunoaște dintr-o mie (Laura Lippman)
Thrillerul Laurei Lippman se bazează pe o poveste veche de foarte mulți ani și pe o scrisoare pe care Eliza o primește de la bărbatul care a sechestrat-o în copilărie. Amintirile din trecut îi stârnesc diverse trăiri și este hotărâtă să afle totul și despre celelalte victime ale răpitorului.
7. Femeile care au renunțat la bărbați (Karine Lambert)
Am citit destul de multe cărți care au ieșit din sfera horror-ului sau a romanelor polițiste, dar nu-mi pare rău deloc, pentru că am găsit câteva cărți care chiar merită citite și din care tragem anumite învățăminte. Cinci femei locuiesc într-un imobil care interzice accesul bărbaților. În urma întâmplărilor prin care au trecut, ele au renunțat la bărbați și nu mai acceptă prezența acestora în viața lor. Nou venita Juliette este în căutarea dragostei și reușește să schimbe într-o oarecare măsură regulile stricte ale casei.
6. Îmi amintesc de tine (Yrsa Sigurdardottir)
Romanele nordice au rămas în topul preferințelor și în acest an. Am citit cât de mult s-a putut din ele și mai am câteva pentru a-mi completa colecția. Din fericire, văd că mai apar câte 1-2 pe sezon, deci sper să nu rămân fără ”material didactic”. Yrsa știe foarte bine cum să împletească partea polițistă cu poveștile cu fantome, iar în acest roman nu face excepție. Atunci când este vorba despre o casă bântuită și cazuri de dispariție, parcă te roade curiozitatea să vezi care e defapt explicația.
5. Fata dispărută (Gillian Flynn)
Întâi am văzut filmul și abia apoi am citit cartea, este prima din anul acesta, dar mie mi-a plăcut foarte mult ideea. Am făcut cunoștință cu Gillian Flynn în liceu, când am citit ”Obiecte ascuțite”, o carte care m-a marcat și care m-a ajutat mult să înțeleg anumite lucruri. Amy este un copil-vedetă, care într-o zi dispare de acasă. Soțul ei este principalul suspect de crimă, dar cadavrul nu poate fi găsit, deși indiciile sunt vizibile. Mintea bolnavă a lui Amy are grijă de cele mai mici detalii și reușește să-i distrugă viața soțului său.
4. Păpușile (Cristina Nemerovschi)
Nu ai cum să le uiți pe Dora și pe Luna. Nu ai cum să treci peste povestea lor. ”La ce mai e bună iubirea, dacă ea nu poate salva pe nimeni de la moarte?”
3. Seria Urzeala Tronurilor (George R.R. Martin)
Ok, nu am terminat toate părțile, mai am Festinul Ciorilor și Dansul Dragonilor, dar ce am citit până acum mi-a plăcut foarte mult și chiar vreau să văd ce se mai întâmplă. Și serialul este foarte bun, dar întotdeauna cartea ăți va da mai multe emoții.
2. Doctor Sleep (Stephen King)
Stephen King e un maestru al genului thriller psihologic, iar acest roman nu face excepție. Am înțeles că este continuarea romanului The Shining (pe care recunosc, încă nu l-am citit, dar urmează). Telepatia, puterea minții, toate sunt prezente în acest roman plin de creaturi supranaturale, care vânează suflete.
1. Chimia morții (Simon Beckett)
Cartea care mi-a marcat anul, am citit-o chiar în luna ianuarie, dar m-a fermecat. Recunosc, a avut un rol important și aptul că mi-am pierdut tatăl, dar descrierile din acest roman sunt exact ceea ce căutam eu și exact ceea ce mă fascinează.
„Corpul uman începe să se descompună la patru minute după moarte. Corpul, cândva un recipient care încapsula viața, trece acum prin metamorfoza sa finală. Începe să se autodevoreze. Celulele se dezintegrează dinăuntru în afară. Ţesutul se lichefiază, apoi intră în stare gazoasă. Lipsit de viaţă, corpul devine, impasibil, un festin pentru alte organisme. Mai întâi pentru bacterii, apoi pentru insecte. Muşte. Îşi depun ouăle, care, apoi, eclozează. Larvele se hrănesc cu amestecul bogat în nutrienţi, apoi migrează. Părăsesc corpul într-un mod disciplinat, urmând una după alta, într-o procesiune ordonată care se îndreaptă mereu spre sud. Spre sud-est sau sud-vest câteodată, dar niciodată spre nord. Nimeni nu ştie de ce.”
Cam acestea au fost cărțile mele preferate din 2015. Sper ca anul ce vine să fie cel puțin la fel de bogat în descoperiri, în romane bune și îmi propun să nu-mi mai pierd vremea cu tot felul de cărți ciudate, care nu au un subiect cât de cât interesant. Am pierdut ceva timp cu câteva opere de genul, deci clar nu sunt pentru mine. Zi faină să aveți!