Neața bună! Săptămâna asta am o carte pregătită pentru voi la ”Cartea săptămânii”, și anume ”Pervertirea”, de Cristina Nemerovschi. Știți bine prin ce peripeții am trecut pentru a ajunge la cărțile ei și acum pot spune că le am pe toate (exceptând dialogul cu cititorii, dar pe mine mă interesează partea literară), deci sunt foarte încântată. Am citit trilogia ”Sânge satanic”, ”Păpușile”, ”Nymphette_dark99”, ”Pervertirea”, urmează ”Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes” și aștept cu nerăbdare ”Vicky, nu Victoria”.

pervertirea-editia-a-iii-a_1_fullsize”Pervertirea” mi s-a părut mai altfel decât ”Sânge satanic”, un pic mai ciudățică. Nu în sensul rău, nu mă înțelegeți greșit. Diferit nu înseamnă rău. Doar că autoarea chiar intră în mintea personajelor și dezvăluie toate dedesubturile lor. De fapt, să vă spun, pe scurt, acțiunea romanului: adolescenta Amalia dispare și toată lumea încearcă să afle ce s-a întâmplat cu ea. În prim-plan sunt trei personaje: Ulf, un scriitor sătul de lume și de oameni, Corbu, un pictor izolat, atras atât de puștoaice de 12-13 ani, cât și de bătrâne, și Tara, o prostituată fascinată de sexul extrem.

Corbu și Tara se învârt practic în jurul lui Ulf, el fiind acel gen de om care-ți acaparează atenția indiferent că vrei sau nu. Magnetismul său se manifestă și asupra Amaliei, care-i devine iubită, cel puțin în imaginația ei, pentru că el nu mai este interesat de ea, de fapt, de nimeni altcineva în afara propriei persoane. Apar și alte personaje ciudate care intervin în cursul evenimentelor, dar doar acestea trei sunt prezentate într-un mod mai profund. Fiecare prezintă evenimentele din perspectiva sa, toți se întreabă ce s-a întâmplat cu Amalia, iar când o descoperă moartă, uimirea nu mai e atât de mare. Identitatea ucigașului rămâne, însă, secretă, până la final.

Romanul mi s-a părut interesant, deși un pic prea lung, iar dacă începutul m-a cam enervat, continuarea a fost mult mai ok. Fiecare meditează la evenimentele din jurul său, se întreabă ce se întâmplă și de ce, își expune impresiile, trăirile și dorințele, astfel încât mintea lor este pusă pe tapet. Personajele sunt atât de diferite încât de multe ori te întrebi dacă mai ești în același roman. Abia aștept să văd cum e și următoarea carte, am un sentiment că stilul va fi altul! Pentru că e joi, vă invit să citiți și recenzia Alinei, să vedem ce a mai citit și ea. Zi faină să aveți!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *