Recenzie – O crimă imperfectă

Da, recenziile vin pe bandă. Mai ales când vine vorba de cărți de la Libris, de unde iau toate noutățile care mă interesează. Ca de fiecare dată, am ales o carte în ton cu preferințele. Catalogarea drept thriller este cu mult depășită. este o simplă carte polițistă, cică câștigătoare a premiului Brigada 21 pentru cel mai bun thriller în catalană. Mmmm… cred că ei nu știu ce înseamnă thriller. Sau nu au prea multe cărți de gen scrise în catalană. Una din două. O crimă imperfectă nu este o carte wow, țin să vă atrag atenția de la început, dar este reușită și plină de umor.

Naratorul și fratele său geamăn pun bazele unei afaceri destul de ciudățele – își oferă serviciile ca detectivi particulari. Fără foi, fără urme, ei fac treaba repede și bine. Cei doi au foarte multe secrete, de aici și viața lor destul de complicată pe care o duc. Într-o zi, deputatul Lluis Font le expune o problemă – posibilitatea unei aventuri între soția sa și un anume pictor. Chestiune de maximă importanță și discreție, se înțelege, doar vorbim de politică.

Ideea e că după câteva zile, doamna Font este găsită moartă, dar nu doar așa… ci vorbim de o crimă cu bomboane otrăvite. Bineînțeles că primul suspect este chiar soțul. Și atunci când cei doi detectivi află că acesta avea o relație cu cumnata sa… suspiciunile se intensifică. Totuși, povestea ia o turnură imprevizibilă. Finalul e cu totul diferit față de ce m-aș fi așteptat, e adevărat. Doar că lucrurile au mers mult prea repede, fără să înțelegi exact ce se întâmplă. Cartea nu este nicidecum un thriller, dar mă gândesc că este doar prima din portofoliul autoarei Teresa Solana, deci celelalte ar putea fi mult mai intense.

Sunt de părere că întotdeauna e bine să alegem atât cărți din sfera noastră de interes, cât și ceva diferit. Nu se știe niciodată ce descoperi. Tocmai de aceea am o plăcere deosebită să aleg scriitori diferiți, nu mereu aceeași, gândindu-mă că voi mai descoperi o bucățică dintr-o cultură diferită. De aceea aleg de multe ori la întâmplare, din instinct, fără a zăbovi prea mult asupra descrierii. Și voi faceți la fel?