De câte ori nu i-ați auzit pe cei mici că vor un câine în casă? Chiar acum vreo două zile vorbeam cu băiatul de la Cargus, care-mi aduce coletele, și mă întreba de Aki. Știe că e disperat și se speria când venea acasă cu pachetele și Aki tăbăra pe ușă, mai mai să o dărmâne. Când deschideam ușa, surpriză, se ducea să se joace. Îl știu toți curierii și băiatul de la Pizzeria Arena. Prima dată s-au speriat toți, apoi s-au învățat cu el. Și totuși, lucrurile nu sunt atât de roz precum par. Da, e simplu să zici că vrei un animăluț. Mai ales când stai la bloc.Dar e mai complicat să ai grijă de el!

Dacă mă întrebai acum 2 ani, nu aș fi vrut câine nici în ruptul capului. Nici pisică, de altfel. De când am stat la bloc, am avut hamsteri. Mi s-au părut mai simplu de îngrijit, nu trebuiau scoși afară, toate bune și frumoase. Curățată cușca cel puțin o dată pe săptămână, hrănit, schimbat apa, scos prin pat, și cam atât. Când vine vorba de un câine, lucrurile se schimbă. De aceea m-am gândit, la sugestia Antoanetei, să scriu mai multe despre viața cu un câine. Și la bloc! Și în excursii. Și în viața de zi cu zi. Ferice de cei ce stau la casă, că e mai simplu.

Cum alegi câinele care ți se potrivește?

Luați în considerare timpul petrecut acasă, cât sunteți dispuși să îl lăsați singur, cât de mare e locul unde stați, ce fel de persoane sunteți. Eu eram o fire destul de sedentară, dar am făcut un efort și mi-am schimbat stilul. Acum nu m-aș mai vedea fără să ies afară cu el zi de zi, de 3 ori pe zi chiar (în weekend). Noi am vrut beagle pentru că am văzut la un prieten și cățelușa, Maia, era extrem de atașată de stăpân. Recunosc. Eu am vrut o pisică. Aveam oroare de ieșitul afară iarna. Pe parcurs mi-am dat seama că poate nu știam suficient de multe despre rasa asta, e destul de zvăpăiată, dar mă bucur că l-am ales pe Aki. O să vă vorbesc și despre mai multe rase în alt articol, din experiențele mele sau ale altora.

Aki a fost adus de undeva de lângă Focșani, e moldovean get-beget. Noi l-am luat ca și beagle pur, neștiutori. Pe parcurs ne-am dumirit că nu e chiar așa, ci mama e beagle, iar tatăl ar fi pitbull. Frumoasă combinație! A ieșit o minune de cățel, cam de statura unui beagle, dar mai musculos, mai înalt și mail agil, și cu blana mai apropiată de a pitbull-ului, adică mai scurtă.

L-ai adus acasă… ce faci mai departe?

Când îl aduci acasă, trebuie să ții cont că e mic și nu va avea voie afară până nu face toate vaccinurile. Asta înseamnă cam 3 luni. Va fi speriat, dar se va acomoda cu timpul. Ține cont că l-ai luat de lângă mama sa și nu știe nici locul. Pregătește-te să-l înveți să facă la covoraș, să se joace, să învețe unde e locul lui. Am făcut niște greșeli de-a lungul timpului, l-am răsfățat prea mult, dar sincer, dacă aș lua-o de la capăt, probabil aș face cam la fel.

De preferat, cățelul să aibă locul lui. Culcuș, cu păturică, jucării, chestii de genul. Eu l-am luat în pat din prima seară. Nu am rezistat deloc. Țineam cutia lui lângă pat, dar cum scâncea, îl puneam lângă mine. A dormit în plapumă, nu puteam să mă despart de el.

A doua zi după ce l-am adus, am fost cu el la veterinar. Era un sac de purici! Când a început să îi dea cu spray, au sărit de pe el de nu-mi venea să cred. A început să facă vaccinurile, de la primul la ultimul e o durată cam de 3 luni. Se pune și microcip, se face carnet de sănătate. Se deparazitează intern, trebuie urmărit să elimine. Până la un an se fac deparazitări din 3 în 3 luni, ulterior la 4 luni. Orice problemă apare, recomand mersul la veterinar de urgență! Nu vă jucați. Noi putem să spunem ce avem, dar ei nu! Depind de noi! Aki a avut belele cu dermatita, vara, când se tăvălește prin iarbă, cu stomacul, că mai mânca ce prindea pe jos, și cu o conjunctivită la început de primăvară.

Cum îl înveți să facă unde trebuie? Dar afară?

Aici nu prea aș avea o soluție… Noi i-am luat covorașe absorbante, dar nu a vrut să facă pe ele. Adică făcea oriunde altundeva, chiar și lângă, dar nu pe ele. Prima dată când l-am scos afară, pe 1 decembrie 2017, după ultimul vaccin, a fost teroare. Era speriat, se smucea, nu voia să stea neam. Dar se obișnuiește. După primele 2-3 zile, e mai ok. Acum nu mai vrea să intre în casă :))

Cu făcutul afară a fost altă poveste. L-am scos, dar abia la vreo 3-4 luni am scăpat de făcutul în casă. Îl scoteam de cel puțin 3-4 ori pe zi, dar tot în casă avea obiceiul. Până când, de Paște, am dus covoarele la spălat. Și nu știu ce s-a întâmplat, probabil nu și-a mai simțit mirosul pe ele, că nu a mai făcut în casă. S-a dezobișnuit singur. La capitolul ăsta, aveți nevoie de foarte, foarte multă răbdare! Nu bateți câinele, că nu are nicio vină. Nu știe! Mai rău faceți, îl speriați! Răbdare, eventual luați un ziar făcut sul și îi spuneți că nu are voie. Dar nu dați cu sete, îl loviți ușor. Tonul vocii să fie ferm, nu țipat, nu răstit, nu de joacă.

Cât lăsăm un câine în casă singur?

Păi, aici depinde de cum îl învățați. Noi l-am lăsat din prima zi câte puțin singur. E adevărat, am trecut și prin faza de ros, am schimbat cablul de net de 3 ori, am juma de canapea roasă, plus diverse haine… plus scaune. Dar, cu răbdare, se fac toate. Ah, da. De mare folos mi-a fost un țarc în casă, unde l-am învățat să stea cât am fost plecați. Căutați pe net țarc pentru animale sau pentru rozătoare și aveți grijă să fie cât mai mare și mai ușor. Al meu are cam 1 metru, 1 metru și puțin lungime, cam 60 cm lățime, și vreo 70 înălțime. Asta a fost metoda prin care l-am mai liniștit și am evitat distrugerile din casă.

La ora actuală nu îl mai bag în țarc nici dacă suntem la muncă toată ziua, pentru că stă cuminte în casă. A trecut peste perioada de ros. Nu latră, nu urlă, nu e anxios. Deși se zice că beaglii nu suportă singurătatea. O fi, dar cred ca depinde de cum înveți câinele.

În momentul de față, pot spune că nu mai am probleme cu Aki. Și are 1 an și jumătate. Face afară, mănâncă boabele lui, dar amestecate cu lapte (da, cu mofturi, că mai primește și una-alta pe lângă), dărâmă ușa dacă aude interfonul, e ca o țață care trebuie să știe cine e pe scară în permanență. Dar nu am vecini deranjați de faptul că e un câine în apartament. Dacă nu am acoperit anumite aspecte, vă aștept întrebările în comentarii și chiar sper să vă fie de folos articolele din categoria asta!

70 Replies to “Câine la bloc – experiența mea

  1. Suuuperb articol! Sunt perfect de acord cu tot ce s a scris mai sus! Ce bine ar fi daca parintii nu le ar mai lua animale copiilor pe post de jucarii! Animalele nu sunt jucarii dar parintii egoisti nu vor sa vada asta!

    1. multumesc, ma bucur ca esti de acord cu mine! uite, chiar cu baiatul de la cargus vorbeam, a zis ca aluat fetei si a doua zi nu il mai voia, ca facea in casa. noroc ca l=a dus la tara, la curte. dar pentru cine nu are…ce facem, ii aruncam pe strada????

  2. Foarte frumos articolul, binevenit! Eu am pisica si am scris un articol in legatura cu ea, fiindca eu am luat-o cand era foarte mica si orfana (sau abandonata), gandindu-ma ca ar putea fi de folos si altora informatiile mele. Sunt foarte bune aceste articole, utile, zic eu.

    1. da, multi vor caine sau pisica, dar nu stiu ce implica asta. e o responsabilitate imensa, si , repet, sunt dependenti de noi. e de datoria noastra sa avem grija de sufletele astea mici!

  3. Si noi ne-am luat un caine de curand. Stam la casa, insa il tinem in casa. Il scoatem sa isi faca nevoile, cat suntem acasa il lasam sa zburde afara cat vrea el, apoi vine si bate cu coada la usa.
    Din pacate, amandoi suntem la munca cam pana la ora 6, timp in care il tin inchis in baie …
    Este un caine foarte afectuos si jucaus, cam ca al tau, se iubea cu nenea care a venit sa ne ia gunoiul, iar noi avem semn cu “Atentie, caine rau!” :)))
    Din pacate, suntem nevoiti sa il inchidem in baie pentru a evita sa distruga. E clar, in baie a ros masca de chiuveta, si a ros cosuletul (era din burete), apoi o perna. In casa, fiind supravegheat nu a avut timp sa faca stricaciuni, a ros peretele, insa incerc sa ii “explic” ca nu e voie ori de cate ori il vad.
    Acum, ca vor veni caldurile, intentionam sa ii facem o cusca afara, ferita si foarte faina, ca sa aiba libertatea de a alerga in curte cat suntem plecati. Imi este mila de el, insa daca l-as lasa nesupravegheat si liber in casa, probabil ca ori l as gasi batut de pisica (caci se cearta), fie cu pisica in gura 😀 Cert e ca e destul de cumintel, s-ar putea si mai rau … Cat suntem noi acasa, ziua doarme, asa ca incerc sa ma consolez cu gandul asta. E inca pui si astept sa mai creasca ca sa treaca de faza cu rosul, intre timp poate se mai imprieteneste si cu pisica. Daca nu, ii voi cumpara o portita din aceea pt bebei si ii voi interzice accesul la etaj. Sa impart cumva casa in doua :)) Ahhh, greu, greu, dar toate lucrurile acestea trec cand acasa te asteapta o codita vesela. 😀

    1. nici eu nu dadeam prea multa atentie cand toata lumea imi zicea ca de la 1 an-1 an jumate, se schimba, dar uite ca acum a terminat cu rosul, nu mai are tendinte distructive. e adevarat, l-am dus si la dresaj, poate si asta l-a mai disciplinat. totusi, ma gandesc ca un tarc poate ti-ar fi mai de folos… ca e mai usor asa decat sa stea in baie si sa continuie sa faca ravagii pe acolo

  4. Noi am avut Ciobanesc german ,stăm la curte dar era atât de cuminte că nu-și făcea treburile nici in curte ,trebuia dus de doua ori pe zi în parc că altfel plângea incontinuu .Dar din păcate s-a îmbolnăvit și nu l-am putut salva.

    1. ce rau imi pare! sa stii ca si eu am sesizat treaba asta la Aki, daca mergem la vara-mea, la curte, nu face acolo. astepta sa il duc la plimbare sa poata sa faca

  5. Cand locuiam la bloc am avut un caine lup si, ulterior, bishon
    Acum locuim la curte si avem un mare rasfatat – Rex.
    I-am promis fiicei mele ca ii indeplinesc dorinta de a-i lua un yorkie cand incepe vacanta de vara (vrea sa se ocupe ea de catel asa ca acela e momentul potrivit)
    A inceput deja sa ii cumpere diverse jucarii, inclusiv patut
    La tarc ne-am blocat
    Zici ca ai unul de 1×1? E ok? Fiica mea se incapataneaza sa ia unul mai mare 🤦🏽‍♀️
    3 luni sta in casa? Uitasem de perioada asta…au trecut prea multi ani…deci…il luam la 2 luni de la nastere, apoi dureaza 3 luni vaccinurile ? (cam cat costa oare?)

    1. e ok 1×1, o sa aiba loc, fiind si micut. daca il iei la 2 luni, chiar ar trebui sa aiba ceva vaccinuri facute. si carnet de sanatate. eventual sa ramana doar ultimul de facut. la varsta asta e deja marisor. eu l-am luat cam la o luna, dar fara carnet, fara vaccinuri, fara nimic. era vai mama lui. din ce tin eu minte, pe microcip si la primul vaccin zic ca am dat vreo suta-o suta si putin de lei. in rest pana intr-o suta la celelalte 2

        1. noua ne-a zis ca are 2 luni, dar era mult mai mic… asta am aflat cand am fost la veterinar 🙁 asa stiu si eu , ca pe la 2-3 luni se iau

  6. Sora mea si prietenul ei tin in casa, la casa, 3 pisici si un catel. Mai au in catel care a stat tot in casa pe perioada iernii. Ce sa zic? Animal lovers. Si mie imi plac, dar n-as putea. :))

  7. Mamaaa, mi se pare super greu sa ai grija de un caine in casa. Cu facutul afara, sa nu latre sa nu roada, pt mine e bataie de cap. Asa ca noi avem cateii in curte, e mai simplu.
    Mie mi-e greu sa-l invat pe fii-miu la olita, daramite un caine :)))

        1. :)) asa ziceam si eu. si cand am prins drag de el, l-am vazut asa mogaldeata si m-a cucerit… l-as pupa si sub coada, nu stiu cum sa-ti zic :))

  8. Eu am fost tare norocoasa cu piciul meu. AM luat paturici din alea absorbante si facea pe ele in 90% din cazuri. Eram speriata ca nu stiam cum sa procedez sa il conving sa faca afara, dar surpriza ca a renuntat singur la scutece dupa nici o luna. A ajutat si faptul ca eu stau la curte si l-am putut scoate in curte.

  9. Il stiu pe Aki de cand era mic si nu ma gandeam ca o sa te vad peste tot cu catelul. Eu am avut catel cand eram mica si mi-a placut enorm de mult. Parca as vrea si eu un catel pentru fetita mea chiar daca tot la loc stau si eu

    1. sa stii ca e mult de munca, e adevarat! un caine e o responsabilitate imensa. dar clar, daca vrei si iti doresti… vei avea o codita vesela la orice ora din zi si din noapte

  10. Nu am caine, am pisica. Am gasit-o pe strada si am adoptat=o acum 10 ani. E o mare responsabilitate inr-adevar, nu este o jucarie. E ca un copil, Practic ea ne-a antrenat pentru primul bebelus. Acum, cand ma intreaba cineva cati copii am raspun mereu ca 2 🙂

  11. Sper ca articolul tău să îi ajute pe iubitorii de animale. Unii au impresia că un câine sau o pisică nu au nevoie de îngrijire, doar te joci cu ele și atât.
    Să ai în casă un animal implică multă muncă, dar beneficiile sunt pe măsură. Eu am crescut de mică cu pisici în casă, le ador, fac parte din familia mea.

  12. Viata alaturi de un patruped e fantastica . Nu ai timp sa te plictisești. Eu nu am avut probleme cu rosul nu stiu cum de am scapat :)) si, la fel ca si tine, am luat-o pe Bella știind că e bichon . Ei bine, este, dar nu pur. Acum nici nu mai conteaza caci nu stiu ce m-as face fara ea

  13. Cateii sunt sufletul meu,, imi sunt drag la fel ca si copii. Sunt niste sufletele pline de iubire si merita toata iubirea noastra.

    1. de cele mai multe ori, cred ca animalutele de companie sunt mult mai ok decat oamenii care ne inconjoara, din pacate

  14. Avem și noi aventuri în ceea ce privește cținele la bloc. Da, l-am luat pentru copii, dar nu pe post de jucărie, ci de peieten. Totuși, este foarte greu cu un câine în apartament.
    Bun articolul, felicitări!

  15. Ai nevoie de multa rabdare pentru a creste un caine la bloc. E bine ca te ocupi de el, si il scoti afara in acest fel isi consuma energia. Viata e mai frumoasa cu un animalut de companie!

    1. asa e! eu ma bucur ca inca am timp sa ma ocup de el, sa ies cu el, sa ne jucam, sa ne alintam… deci chiar e nevoie de mult timp

  16. Noi locuim la casă și avem cățel, dar el stă afară, sunt obsedată să fie curat în casă și cu un câine nu ar fi posibil, nici timp prea mult nu am pentru el. Al meu e fericit afara si incerc sa ma ocup de el cat pot.

    1. daca stai la casa, e mult mai usor. eu asa vad lucrurile. si eu aveam o boala cu parul de catel, dar pe parcurs am renuntat la micile obsesii si mai repede am ales dragostea lui

  17. Bunicul meu a adus un catel acasa acum ceva ani si timp de 13 ani frumosi ne-a facut viata mai buna, L-am crescut la bloc, n-am avut niciodata probleme si chiar am continuat sa luam si altii ca sa le oferim o viata mai usoara. Ador animalele si felul in care iti lumineaza ziua.

    1. ma bucur foarte mult ca v-a luminat viata timp de atatia ani! eu cred ca nimic nu e mai frumos decat un aimalut in viata noastra

  18. Eu am un papagal batran si uneori chair imi pare rau ca n-am timp sa ma joc cu el. N-as avea timp pentru un catelus din pacate 🙁 desi imi sunt tare dragi si ma joc cu cei de la tara ori de cate ori ajungem acolo.

  19. Eu nu as zice n unui caine la bloc, desi poate m-as orienta catre un catelus micut. Oricum catelul tau este superb si atata timp cat va intelegeti de minune … este o placere pentru amandoi

  20. Ce catel dragut ai! Si eu am un ciobanesc mioritic si desi stau la casa tot nu e simplu. Dar nu regret nici o clipa decizia facuta, e un membru de familie. Si faptul ca ies de trei ori pe zi cu ea afara, imi face si mie bine.

    1. sa stii ca asa e! inainte nu ieseam din casa cu zilele. acum parca nu ne mai saturam de stat afara. chiar si cand e frig sau zapada, noi tot afara suntem, chiar daca stam mai putin

  21. Ce scump este. Noi stam la curte si avem doi catei care ne sunt tare dragi. Cat am stat la bloc mi s-a parut prea complicat sa tinem un catel, ba chiar ii admir pe cei care pot sa aiba grija de ei corespunzator.

    1. e tare fain sa stai la curte, e altfel si pentru ei! eu m-am obisnuit, imi fac programul in functie de el, asa ca nu pot spune ca imi mai e greu deloc

  22. Sunt foarte bune sfaturile tale. Nu am caine si nu l-as tine niciodata la bloc. Indiferent cat de curat este, e animal si nu va pastra curatenia plus ca nu are spatiu sa se joace.

    1. curatenia sa stii ca se pastreaza. da, parul e o problema, dar mai mult primvara, cand naparleste. in rest, e destul de ok. cat despre joaca, da, un caine de talie mare va fi destul de inghesuit. dar pentru unul mai micut…

  23. Si eu mi-as dori un catel la bloc, insa nu am timp sa ma ocup si de el. Si totusi nu as vrea sa-l chinui si el sa sufere ca nu primeste atentia de care are nevoie

  24. Interesant articol ,
    Iubesc animalele căței și pisicile, și fetița mea la fel . Noi stam la casa și ne este ușor cu animalele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *