Cartea săptămânii – Cum să prinzi un spion. Arta contraspionajului

Cărțile de orice fel nu încetează să mă uimească și m-am surprins citind genuri pe care acum ceva timp le credeam imposibile. Gen cartea de azi, Cum să prinzi un spion. Arta contraspionajului. Aceasta reprezintă una din ultimele apariții de la Meteor Press, iar eu am avut ocazia să o citesc după lansare. Când am primit-o, nici nu știam cum să încep. Mă gândeam mai degrabă la un roman polițist, cu spionii & stuff. Ei bine, cartea asta nu e ficțiune. Ci mai degrabă un jurnal, un ghid pentru a înțelege cât de gravă este activitatea de spionaj, ce prejudicii poate aduce, dar și cum poți acționa pentru a-i descoperi pe cei implicați.

James M. Olson, autorul acestei publicații, a fost șef al contraspionajului din CIA, așa că s-a confruntat cu foarte multe cazuri. Spionajul face foarte mult rău țării vizate. El se axează pe SUA, pentru că acolo a activat și vorbește în cunoștință de cauză. Mi se pare îngrozitor cât de multe țări au spioni bine antrenați, dar mă gândesc că atunci când te bați în lupta pentru supremație la nivel mondial, clar îți asumi niște riscuri.

Un spion poate furniza informații extrem de importante, de obicei legat de afaceri, de armament, documente secrete sau diverse persoane. Legătura poate fi făcută prin alți agenți sau prin diverse alte metode. Un spion poate deveni agent dublu, adică să se întoarcă împotriva celor care l-au angajat. Dacă reușești să convingi un spion să te servească pe tine în locul țării din care provine, asta da performanță!

Cartea e presărată cu reguli, cu cazuri din trecut care au marcat istoria, cu explicații ale limbajului folosit și multe altele. Consider că este o carte destul de dificilă, dar pentru pasionații genului, în mod cert va fi o revelație!

Cartea Cum să prinzi un spion. Arta contraspionajului o găsiți la editura Meteor Press, în momentul de față se află și la reducere. Dacă sunteți pasionați de ficțiune, de romane polițiste, s-ar putea să o găsiți fascinantă. Dacă sunteți fani ai genului istoric, cred că pot spune același lucru. Aș dori să știu voi ce fel de cărți citiți și dacă ați încercat vreodată non-ficțiunea.