Ziua bună, oameni dragi! Am un spor și-un chef de lecturat ceva de speriat! Tocmai de aceea la mine e cam ziua și cartea. Azi vreau să vă povestesc despre Irene, prima carte din seria Verhoeven, scrisă de Pierre Lemaitre. Eu am început cu Alex, care e a doua carte din serie, dar acțiunea e separată, așa că nu am pierdut nimic. Nu am prea avut tangențe cu autorii francezi, dar Lemaitre este un tip cu o imaginație foarte bogată, așa că sigur ne vom mai întâlni de acum încolo!

Inspectorul-șef Camille Verhoeven are o statură minionă, de doar 1,45m, dar compensează prin atitudine, inteligență și tact. Deși neglijat de mamă, cochetând inițial cu desenul, consideră că poliția l-ar putea împlini, așa că se dedică trup și suflet. O găsește pe Irene, o femeie deosebită, care-i devine soție 6 luni mai târziu și urmează să-i dăruiască un copil. Totuși, Camille este prins în jocul unui criminal în serie, care lasă inițial în urma sa cadavrele a două prostituate.

Ulterior sunt descoperite și alte cazuri, dar ceea ce este mai straniu e faptul că acele crime sunt reproduceri după romane mai mult sau mai puțin celebre. Întreaga secție este în gardă și așteaptă cu înfrigurare următorul indiciu, neștiind la ce să se mai aștepte. Teroarea pune stăpânire pe Verhoeven abia atunci când Irene, soția sa însărcinată în 8 luni, dispare… Care va fi soarta ei? În ce carte trebuie să caute pentru a afla unde a dus-o criminalul?

Cartea are o acțiune extrem de alertă, iar Lemaitre nu se sfiește să dea niște detalii de-a dreptul sadice. Nu este un roman pentru cei slabi de înger! Crimele sunt descrise în amănunt, te simți ca făcând parte din poveste și ești spectator la desfășurarea lor. Găsești cartea aici dacă te-am făcut curios, eu zic că este un must-have al genului polițist!

Camille Verhoeven este un tip care urmează căi mai puțin ortodoxe, nu se abate de la ideile sale, dar în momentul în care soția sa dispare, lumea întreagă îi este dată peste cap. Mi se pare un tip care compensează statura sa prin ceea ce este capabil să facă și care iese în evidență în ciuda aparențelor.

Irene este abia începutul seriei, deci e interesant de văzut ce urmează. Abia aștept să citesc și al treilea volum! Voi sunteți pasionați de cărțile polițiste?

12 Replies to “Recenzie – Irene (Pierre Lemaitre)

    1. eu zic sa incepi cu agatha christie, sunt foarte faine cartile si destul de usurele, totodata nesangeroase, ca sa zic asa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *