Cu Gillian Flynn am făcut cunoștință în liceu, când am citit Obiecte ascuțite. Mi-a plăcut atât de mult, încât am zis că o să caut cât mai multe cărți scrise de ea. Ultimul titlu pe care l-am citit nu este un roman, ci mai degrabă o povestioară, După faptă și răsplată, căreia chiar nu i-am înțeles rostul de a fi publicată singură. Inițial m-am uitat la ea acum ceva timp, poate vreo 2 ani, însă când am văzut că are 64 de pagini, am zis că e o greșeală. Dar luna asta am zis să mă încumet și să o iau, ca să fac practic colecția completă. Găsiți pe blog și recenzia de la Fata dispărută, dar și de la Locuri întunecate. Ecranizarea de la Fata dispărută am văzut-o, filmul e foarte bun, însă pentru serialul Obiecte ascuțite încă nu am fost suficient de curioasă. Rămân la ideea fermă că întotdeauna, cartea va fi mai bună decât filmul.
Personajul principal este o fostă prostituată, ajunsă la final de carieră, care se reorientează spre spiritism. Așa-zisa clarvăzătoare ajunge față în față cu Susan, o femeie derutată, însă cu mari probleme acasă. Atunci când ajunge în casa acesteia și face cunoștință cu Miles, fiul vitreg al lui Susan, se pare că poveștile nu fantome nu mai sunt chiar atât de SF.
După faptă și răsplată – o nuvelă bine scrisă, însă finalizată brusc
Cele 60 de pagini sunt parcă prea puține pentru această poveste. Adevărul e că mă așteptam la ceva foarte sec și slab, însă cartea are o idee foarte bună. Păcat că se termină atât de brusc! Nu înțeleg de ce, pare că ar fi mai mult un preview. Și chiar sper să fie un precursor al vreunui roman nou. Pentru că atmosfera horror e tare bine clădită și merită dezvoltată. Începi să te întrebi ce e real și ce nu. Pare că te transpune și pe tine, cel de acasă, într-o lume paranormală.